Poarta a II-a a Cetății Alba Carolina

thumb_up 22192 likes
rate_review 168 Reviews
favorite 179 favorites
Calea Moţilor, nr. 5A
510134 Alba Iulia, România
phone
Click to show phone
Request for information

Poarta a II-a a Cetății Alba Carolina Company Information

Informații generale

Alba Iulia, mai demult Bălgrad, Bălgărad, (în germană Weißenburg, Weissenburg, Karlsburg, Carlsburg, în maghiară Gyulafehérvár, Károlyfehérvár, Erdélyifehérvár, Fehérvár, Fejérvár, în sârbă Београд - Beograd, în cehă Karlův Belihrad, în latină Alba Iulia) este un municipiu situat pe râul Mureş, reşedinţa judeţului Alba, Transilvania, România. Are în componenţă localităţile Oarda şi Pâclişa. La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 66.369 locuitori.

Între anii 1541 şi 1711 oraşul a fost, cu unele întreruperi, reşedinţa principilor Transilvaniei şi astfel capitala politică a Transilvaniei. Pentru o scurtă perioadă de timp, începând cu recunoaşterea principelui Sigismund Báthory drept suveran al Moldovei şi al Ţării Româneşti (1595) a fost şi capitala de jure a acestor state. Acest proiect politic a fost continuat de Mihai Viteazul.

Alba Iulia a fost aşadar prima capitală a celor trei provincii româneşti, capitala de jure sub Sigismund Báthory, precum şi sub sceptrul unificator al marelui voievod Mihai Viteazul. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei şi a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I şi Maria, moment care a consfinţit importanţa istorică a oraşului şi rolul de capitală istorică, capitală de suflet a tuturor românilor.

Etimologie
Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oraş exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat menţionat pe hărţile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, oraşul s-a numit Apulum, iar fortificaţia dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaţilor Legiunii a XIII-a Gemina staţionate aici. Ruinele zidului dacic şi al impresionantei porţi sunt foarte bine conservate şi pot fi vizitate în "Traseul celor trei fortificaţii" din cartierul Cetate. După retragerea administraţiei romane sub Aurelian, în anul 271, viaţa urbană s-a stins treptat. În evul mediu oraşul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia (Cetatea Albă a lui Gyula), centru al administraţiei Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu saşi şi devenit reşedinţă a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitală a Pricipatului Transilvaniei. Denumirea latină a oraşului a fost tradusă în documentele medievale redactate în limba slavonă drept Bălgrad ("Cetatea Albă"). Mihai Viteazu şi-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy, stabilind aici prima capitală vremelnică a tuturor românilor. Numele oraşului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvârşită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

Istorie
Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenţa pe acest teritoriu şi în împrejurimile lui imediate, a unor aşezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a oraşului s-a descoperit o importantă aşezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori şi agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul oraşului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).

Demnă de menţionat este şi cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălţimile din stânga Mureşului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ şi şanţuri, înglobând un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureşului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social şi economic al acestor locuri şi aceştia sunt dacii. Ei pun bazele unei aşezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.

În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naştere două oraşe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis şi Colonia Nova Apulensis.

În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula). Pentru a deosebi „Cetatea Albă” din Transilvania de celelalte oraşe cu acelaşi nume (ex. Alba Regală, Székesfehérvár, respectiv Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au denumit cetatea de pe Mureş "Gyulafehérvár", adică „Cetatea Albă a lui Jula” (în maghiară „Gyula”). Numele a fost tradus în latină - „Alba Iulia”. Acest nume este folosit şi astăzi.

Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), după ce în prima fază a depins de episcopul Transilvaniei. Din a doua jumătate a secolului XVI, după dispariţia Regatului ungar în urma înfrângerii suferite în faţa trupelor otomane la Mohacs (1526), Transilvania devine tributară Porţii, bucurându-se însa de o deplină autonomie internă. şi-a putut astfel continua nestânjenita dezvoltarea culturală.

Din 1576, când pe tron se urcă ştefan Bathory, voievodul dintre 1571 şi 1575, devenit acum principe, dar şi rege al Poloniei, situaţia la curtea transilvană se schimbă radical. În final de epoca renascentistă, plină de acerbe confruntări între Reformă şi Contrareformă, dar şi de presiunea puterii otomane, la curtea de la Alba Iulia domneşte o adevărată dinastie de principi „apuseni" - Bathorestii.

Palatul principilor Transilvaniei, iniţial unul episcopal, a fost refăcut din temelii de către Ioan II Sigismund (1540-1551, 1556-1571). Bathorestii au fost cei care i-au dat strălucirea. Primul, în ordine cronologică, ştefan Báthory, l-a refăcut în stil italian. El şi-a legat numele şi de alte construcţii, cum ar fi podul peste Mureş şi apeductul din palat. Iar nepotul său, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat şi el prin mici adaosuri. În 1590 a cerut să fie reconstruită orga catedralei, distrusă în timpul confruntărilor religioase din 1566.

La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a Transilvaniei, Moldovei şi Ţării Româneşti sub cârmuirea sa. Cheile oraşului i-au fost înmânate de episcopul Demetrius Napragyi, cel care a devenit cancelar al Transilvaniei în timpul lui Mihai Viteazul.

La 7 octombrie 1698 a avut loc la Alba Iulia Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod prezidat de mitropolitul Atanasie Anghel.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a fost proclamată la 1 Decembrie 1918 prin Declaraţia de la Alba Iulia.

La 15 octombrie 1922 a avut loc în faţa Catedralei Reîntregirii, încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti cu Ţara, sub sceptrul aceluiaşi monarh.

La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Naţional-Ţărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetăţeni.

În anul 1933 oraşul nord-italian Alessandria a donat oraşului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moştenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieţei Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrăţirii dintre Alba Iulia şi Alessandria.

În urma reformei administrative din 1968 oraşul a devenit municipiu.

La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară ziua naţională a României.

Populaţia

La recensământul din 2002 populaţia municipiului era de 66.406 locuitori.

Structura etnică
La recensământul din 2002 a fost înregistrată următoarea structură etnică:

Români: 62.722 (94,45 %)
Maghiari: 1.836 (2.76 %)
Ţigani: 1.475 (2.22 %)
Germani: 217 (0.32 %)
Alţii: 0,25%

Structura confesională
Sub aspect confesional, conform recensământului din 2002 populaţia era alcătuită din:

ortodocşi: 58.451 (80,02%),
greco-catolici: 1.744 (2,62%)
romano-catolici: 1.661 (2,50%)
penticostali: 1.444 (2,17%)
baptişti: 1.155 (1,73%)
reformaţi: 855 (1,28%)
alţii: sub 1% fiecare.

Date geografice
Municipiul Alba Iulia este situat la o altitudine de 270 m, la o distanţă de 340 km de Bucureşti, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu şi la 241 km de Arad. Municipiul este aşezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeş, crestele munţilor Apuseni şi Podişul Transilvaniei. Oraşul propriu-zis este aşezat pe prima terasă a Mureşului, care formează spre est un şes lung de 8-10 km şi lat de 2-4km. Partea de vest a oraşului este străjuită de înălţimile împădurite ale Munţilor Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureş, se disting dealurile argiloase de culoare roşiatică ale podişului ardelean, erodate de râurile Mureş, Sebeş şi Secaş, acestea formând un şir de râpe cu forme interesante şi vegetaţie rară. Spre partea de sud se văd culmile munţilor Sebeşului, cu Vârful şurianu (2245) şi cu vârful Pătru (2130). Municipiul Alba Iulia este aşezat în centrul podişului ardelean, la 460 5' latitudine nordică şi 210 15' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de interferenţă a dealurilor ce coboară din Munţii Trascăului cu şesurile din valea cursului mijlociu al Mureşului.

Sport
Alba Iulia are o echipă de fotbal Unirea Alba Iulia şi o echipă de baschet Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia (divizia A).

Stadionul Cetate din Alba Iulia are o capacitate de 18.000 mii de locuri, dintre care 8500 pe scaune.Stadionul a fost inaugurat în anul 1982.Stadionul dispune de o pistă de atletism şi de un mini-hotel la care sunt cazaţi jucătorii echipei Unirea Alba Iulia.

La Alba Iulia funcţionează un Bazin Olimpic de Înot.

Administraţie
În Alba Iulia îşi are sediul o Curte de Apel. Raza teritorială a acesteia se întinde asupra judeţelor Alba, Sibiu şi Hunedoara.

La Alba Iulia este centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Centru (raza teritorială a acesteia se întinde asupra judeţelor Alba, Braşov, Sibiu, Harghita, Covasna, Mureş)

În Alba Iulia îşi are sediul central Agenţia Naţională a Zonei Montane,precum şi Federaţia Agenţiilor Române de Energie - FAREN.

În Alba Iulia este sediul unei Arhiepiscopii Ortodoxe (raza teritorială a acesteia se întinde asupra judeţelor Alba şi Mureş.

La Alba Iulia este sediul Arhidiecezei Romano-Catolice. Aici se găseşte cea mai importantă Arhiepiscopie Romano-Catolică din Transilvania şi din România, înfiinţată chiar de Sf. ştefan în anul 1009 (a doua ca importanţă ierarhico-administrativă din România), ce are în cuprinsul său aproximativ 700 000 de credincioşi romano-catolici, aflată sub jurisdicţia directă a Sfântului Scaun.

Obiective turistice
Principala zonă istorică a oraşului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit oraşul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreaţa în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul, iniţial în număr de şase.

Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificaţiei sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul şi Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii, Biblioteca Batthyaneum (vezi Ioan Mărculeţ (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Ed. Meronia, Bucureşti, 2010.), Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Cloşca şi Crişan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea Cloşca şi Crişan, Traseul Celor Trei Fortificaţii - incluzând Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestră a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul închinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorită de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria etc.

În interiorul Catedralei Reîntregirii se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea şi prigoana comunismului, reprezentând monarhia româneasca în acea perioadă, Regele Ferdinand şi Regina Maria, capetele încoronate în anul 1922 în această catedrală. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziţionare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte două urechi, sculptură realizată şi poziţionată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic târziu, cel mai valoros monument de arhitectură din Transilvania, de aceasi vârstă cu celebra Catedrală Notre-Dame de Paris, 1247 - 1291. A fost construită în perioada 1247-1291, dezvoltând o basilică din sec. 9, distrusă parţial de tătari în anul 1241, şi se pare că la elaborarea planurilor iniţiale a contribuit şi arhitectul francez Villard de Honnecourt.

Semnatar al unor convenţii naţionale şi internaţionaleA.M.R. - Asociaţia Municipiilor din România A.I.D.A. – Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Alba A.L.Z.I.A.R. – Asociaţia Localităţilor şi Zonelor Istorice de Artă din România A.E.L.Z.I. – Asociaţia Europeană a Localităţilor şi Zonelor Istorice Asociaţia „Apa Alba” Walled Towns Friendship Circle, Marea Britanie

Relaţii de colaborare şi înfrăţire

Alba Iulia este înfrăţită cu următoarele oraşe:

Arnsberg (Germania) - Protocol încheiat în 1974 şi în iunie 1999. Cooperare în domeniul cultural. Participări anuale ale tinerilor înotători din Alba Iulia la concursuri organizate în oraşul Arnsberg. Municipalitatea din Arnsberg a sprijinit construirea şi dotarea Serviciului Comunitar pentru protecţia Copilului “Arnsberg”, a organizat strângeri de fonduri şi donaţii (echipamente şi aparatură medicală, mobilier pentru dotarea Spitalului Judeţean, Căminului de Bătrâni). Contacte între organizaţii confesionale, Camere de Comerţ, O.N.G.-uri.

Székesfehérvár (Ungaria) - Protocol de colaborare din 1990 şi înfrăţire semnat în 1994. Schimburi Culturale şi colaborare între Camerele de Comerţ.

Nazareth Illit (Israel) - Protocol de înfrăţie din 07.04.1997. Relaţii la nivelul celor două administraţii Municipalitatea din Nazareth Illit a organizat strângeri de fonduri şi donaţii.

Aeghio (Grecia) - Protocol de înfrăţire semnat la 10.10.200. Relaţii la nivelul celor două administraţii, colaborare între Camerele de Comerţ.

Alcalá de Henares (Spania) - Protocol de înfrăţire semnat la 20.04.2002. Relaţii de colaborare cu administraţia, colaborări cu Asociaţia românilor din Alcala de Henares.

Sliven (Bulgaria) - Protocol de înfrăţire semnat la 20.06.2002. Relaţii de colaborare cu administraţia: cele două oraşe au fost partenere în cadrul Programului ECOS OUVERTURE – Proiect Aqua Fil finanţat de Comisia Europeană.

Duzce (Turcia) - Protocol de înfrăţire semat la data de 06.06.2004. Relaţii la nivel administrativ. În 2002 un artist plastic din Duzce a participat la Tabăra Internaţională de pictură organizată la Alba Iulia.

San Benedetto del Tronto (Italia) - Protocol de înfrăţire 25.08.2000. Relaţii la nivel administrativ. În 2002 un artist plastic din San Benedetto de Tronto a participat la Tabăra Internaţională de pictură organizată la Alba Iulia.

Varese (Italia) - Protocol de înfrăţire semnat în anul 2003. Relaţii la nivel administrativ.

Alessandria (Italia) Protocol de înfrăţire 2002 şi semnat 2008. Relaţii la nivel administrativ. Protocol de colaborare pentru dezvoltarea unui proiect în domeniul energiilor regenerabile.

Lanzhou(China) - Acord de înfrăţire, urmând să se semneze protocolul de înfrăţire

Personalităţi
Monumentul episcopului
Iuliu HossuIgnaţiu Batthyány, episcop romano-catolic, întemeietorul Biblioteca Batthyaneum
Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei
Alexandru Borza, botanist
Iuliu Hossu, episcop, unul din conducătorii Adunării din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia
Áron Márton, episcop romano-catolic de Alba Iulia
Samoilă Mârza, fotograf
Martin Opitz (1597-1639), unul din cei mai însemnaţi poeţi din epoca barocului
Romulus Rusan, scriitor contemporan
Vali şerban, artist, renumit cantautor de muzică folk

Cultură, educaţie
Muzeul Naţional al Unirii
Teatrul de Păpuşi
Teatrul studenţesc
"Centrul Cultural Augustin Bena"
Casa de Cultură a Studenţilor din Alba Iulia
Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul" din Alba Iulia
Colegiul Naţional "Horea, Cloşca şi Crişan"
Festivaluri/Congrese anuale: Festivalul Naţional de Folclor "Strugurele de Aur", Festivalul de muzică Folk "Ziua de Mâine", Congresul Spiritualităţii Româneşti

Oraşe înfrăţite

Arnsberg, Germania
Székesfehérvár, Ungaria
Nazareth Illit, Israel
Aeghio, Grecia
Alcalá de Henares, Spania
Sliven, Bulgaria
Duzce, Turcia
San Benedetto del Tronto, Italia
Varese, Italia
Alessandria, Italia

Calea Moţilor, nr. 5A Alba Iulia

Ore de deschidere
Parcare
Compania dispune de o parcare.
Număr de telefon
+40258819462
Linki
Retele de socializare
Cuvinte cheie
reper istoric

Poarta a II-a a Cetății Alba Carolina Reviews & Ratings

How do you rate this company?

Are you the owner of this company? If so, do not lose the opportunity to update your company's profile, add products, offers and higher position in search engines.

A similiar page for your business? Make sure everyone can find you and your offer. Create your dedicated company page on Yoys - it's simply and easy!
Add your company